duminică, 23 noiembrie 2014

Alege să fii tu însuți!

Mi s-a spus de multe ori că sunt prea sensibilă pentru lumea crudă în care trăim, că  mă consum prea mult pentru toate nedreptățile și că idealizez orice situație. Sincer, nu știu cum aș putea să mă schimb, pentru că, uneori, energia vitală investită în proiecte fără finalitate și satisfacții, duce la emoții negative și la frustrări. Ar fi greu să schimb felul meu de a fi, acela care încearcă să empatizeze, să ajute, să simtă cele mai firești emoții pe care viața ni le oferă zi de zi. De ce să fim altfel, de ce să disimulăm și să alergăm după himere? Nu ar fi mai firesc să fim noi înșine, să încetăm să ne mai criticăm și să încercăm să fim cea mai bună variantă a noastră? Să lăsăm emoțiile adevărate să iasă la lumină, să ne transforme în lumină! Să fim pescărușul Jonathan care zboară liber spre zenit!
Am înţeles, mai greu la început, dar după ce multe experienţe s-au repetat pentru a înţelege lecţia, că alegerile pe care le facem încă de la primele ore ale dimineţii, sunt de fapt o consecinţă a felului nostru de a fi. Nu am putea alege ceva care să nu corespundă ierarhiei de valori pe care ne-am construit-o în timp. Până şi dispoziţia pe care o alegem spune multe despre noi. Dacă alegem să fim bonomi, tăcuţi, închişi în propriul turn de fildeş, meditativi, circumspecţi, nervoşi, critici sau  joviali, pozitivi, tonici, empatici, cu siguranţă îi vom influenţa şi pe cei din jurul nostru să fie într-un anumit fel. Ei vor răspunde sau vor alege să rezoneze cu noi, sau vor alege să ne ignore când ne vom întâlni, dar, cu siguranță, dacă vom fi autentici, ne vom simți noi bine și e de ajuns. Ţine de liberul arbitru şi de capacitatea de a fi autentic, zic eu, pentru că prea mulţi aleg să disimuleze şi să braveze pentru a-şi etala efemera credinţă că sunt atotputernici. Deşi trăim în era lui repede, mult şi prost, eu aleg să am propriul ritm şi bioritm într-o cadenţă impusă doar de ceea ce simt. Am ales şi să fiu mai puţin activă pe blog pentru a mă regăsi, pentru a trăi în lumea adevărată, cea cu feţe vesele şi triste, cea în care uneori te simţi un iubit al sorţii şi alteori un marginalizat, un intrus. Am ales să trăiesc gustul uneori dulce, alteori amărui al vieţii aşa cum este ea, cum ne-a fost oferită, lucruri pe care pe blog sau oriunde în mediul electronic le poţi simţi doar artificial, indus. 
Odată ieşită în tumultul de afară, simt căldura, viața, care mă împresoară şi multe tensiuni inutile ce duc la conflicte. Atunci aleg să le ocolesc metodic, fără să le dau o importanţă nemeritată, pentru că am realizat cât de derizoriu este să cad în plasa conflictelor induse şi să-mi consum energia de care voi avea nevoie să duc la îndeplinire obiectivele propuse pentru o zi. Apoi, aleg să fiu cea mai bună variantă a mea în ziua ce tocmai mi-a dat bineţe şi alerg spre destinaţia dorită, cu un zâmbet pe buze. Conflictele sunt și constructive uneori, pentru că rezolvă probleme care mocnesc și nu sunt spuse sau detensionează relații încrâncenate, neînțelese. Am fost și eu atacată de gânduri negative, am simțit frica și durerea în multe împrejurări, dar, am revenit mereu pe metereze, alegând să-mi depășesc limitările, să ies din zona de confort, cu credința că fac ce trebuie. Tiparele de gândire pot fi schimbate, important e să-ți dorești acest lucru, iar fiecare eveniment negativ, trebuie văzut ca pe o încercare de a te autodepăși, de a găsi simplitatea.
Am reușit chiar să-mi surprind unii prieteni, prin punctarea unor gânduri ce-mi dădeau târcoale. Am spus tare și răspicat ce am gândit, dar apoi, am înțeles că nu toată lumea vede sinceritatea ca pe un lucru util, nu merită să-ți deschizi sufletul în fața oricui, pentru că, se poate interpreta și că ești altfel, un pic nebun. Am ales mereu sinceritatea trăirilor, chiar și atunci când, speranța mă încurajase că, totul va fi bine, dar nu a fost. Deși par o copilă, viața mi-a oferit multe palme, am trecut prin experiențe nebănuite, iar singura concluzie în urma acestora, e că am descoperit resurse miraculoase și am reușit să fiu puternică. Toți suferim într-o mai mică sau mare măsură de ură de sine și sentimente de vinovăție, dar, cu cât le amplificăm, cu atât viața va fi mai grea pentru noi. Resentimentul, criticismul, sentimentul de vinovăție și frică sunt cele care cauzează mai multe probleme decât orice pe această lume, iar crezurile noastre sunt acele care atrag persoane care ne tratează într-un anumit fel, bun sau rău. Conform standardelor cui nu ești suficient de bun? Pentru cine?
De aceea, când am auzit de comunitatea Konumono și de faptul că pune pe primul loc emoțiile, am ales să mă alătur lor și să lupt pentru o lume autentică. O comunitate care să ne îndemne să ne iubim, să ne acceptăm, să ne aprobăm pe noi înșine exact așa cum suntem, fără regrete și să ne învețe să trăim în lumea reală, cu bune și rele, e de dorit și sper să ajut și eu la construirea ei.
Astăzi, aleg să fiu eu însămi, aleg să fiu fericită! Voi ce alegeţi? Vă doresc gânduri bune şi alegeri reuşite! :)
Vă las cu o poezie proprie, care să mă prezinte mai bine…

Sunt punctul final din toropeala curgerii mele în neant,
Sunt frunza stacojie ce se desprinde şi cade agale
Pe gardul umed din grădina vieţii mele.
Sunt vântul ce sfâşie cerul plin de nori
Şi le franjurează orgoliul alb şi pufos.

Sunt umbra ecoului din adâncul peşterii,
Sunt firul de praf ce pluteşte pe moliciunea petalei
şi o mângâie drăgăstos,
Sunt glasul candid al unui copil
Născut prea devreme şi care a crescut prea repede.

Sunt întrebarea nerostită de pe buze prea voluptoase
ca să mintă.
Sunt mirarea păsării libere ce-şi întinde aripile
în voia curentului vieţii.
Sunt valul spumos ce biciuieşte malul abrupt.

Sunt încăpăţânarea calului nărăvaş
ce trage zăbala nechezând continuu,
Sunt începutul zilei dintâi şi regretul nopţii de pe urmă.
Sunt mireasma verii trecute şi mustul parfumat al toamnei ce a venit,
Sunt un simplu om pe metereze şi un conglomerat de atomi instabili fără tine.

Vino alături de mine şi voi fi doar eu!
Articol scris în cadrul Super Blog 2014!

Niciun comentariu:

Follow by Email

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...