vineri, 3 ianuarie 2014

Bordajul simţirii

Peisajul pitoresc, arhaic al lumii aplecată spre trăiri până la exasperare, mi-a măturat şi cele mai negre gânduri, iar fericirea întâlnirii, se întindea pe faţa mea ca o foaie de plăcintă. Învelişul metalic, uneori lemnos sau din altă substanţă al "sindromului" acesta, tot mai rar, proteja trecutul, dar te făcea să trăieşti prezentul confortabil.
Bordajul simţirii autentice ne face să stăm cu geamantanele nedesfăcute, pregătiţi oricând să navigăm spre aproximare, fluiditate, maturitate a gândirii. Cum văd acest bordaj? Exact cum coaja nucii înveleşte miezul sau, cum zahărul caramelizat se transformă într-o glazură aurie peste merele parfumate... 
Astfel, fondul amintirilor ne trage mereu de mânecă prin repetivitatea lui obsesivă, pentru a face un salt spre un început rotund şi plin, miez savuros! Uneori, acest balast frumos preia din problemele omenirii, pentru a uita, măcar temporar, de propriile încercări sisifice. De unde această năvalnică dorinţă de a-i schimba pe oameni? Să fie un bordaj închipuit sau doar o simplă disimulare ce face trecerea insesizabilă spre "blânda indiferenţă a lumii", cum o numea Camus?

Gând din Cuvânt, iniţiativă ce poartă semnătura Irealiei, ne-a provocat prin cuvântul ales de Ghurhu, bordaj.
Salutări tuturor! :)

8 comentarii:

Viata dela Zero spunea...

Sunt uimită de bogăția semnificațiilor pe care le-ai scos din acest cuvânt. Dorința de a-i schimba pe oameni conține în sine sâmburele nemulțumirii de noi înșine.

Mihai Comănescu spunea...

Cu ceva ani în urmă, o foarte bună amică îmi spunea ”Maestre, cuvântul te domină...”, cu referire la poeziile mele mustind de întorsături surprinzătoare de condei. La vremea respectivă, m-am simțit flatat. Au trecut anii și am trecut prin faze existențiale succesive. Și am ajuns în stadiul în care mi-am dat seama că aș dori ca scrisul meu să inspire o exclamație de genul ”Maestre, tu domini cuvântul...”.
Ți-am destăinuit această istorisire, deoarece regăsesc (pe alocuri exaltată) care dezvăluie fie o persoană tânără biologic, fie o persoană încă tânără sufletește. Și văd o visătoare cu potențial de remarcat.

Mihai Comănescu spunea...

O erată la comentariul meu anterior. Internetul meu e vraiște și am dificultăți de tastare. Fraza ”Ți-am destăinuit această istorisire...” e un nonsens gramatical. Doream să exprim simpatia mea pentru stilul proaspăt al scriiturii tale, ceea ce sunt sigur că s-a dedus deja.

alexandrone spunea...

Un An Nou bun si frumos! Pace in suflet, bucurie, sanatate, implinire!
Numai bine tie si celor dragi, draga Liliana!

Liliana spunea...

@Viaţa de la Zero,
se pare că începutul de an este prilej de reflecţie, pentru mine! ;) Mă bucur că ai trecut pe aici şi mi-ai citit gândurile! Apreciez şi faptul că mi-ai lăsat un semn!
Numai bine! :)

Liliana spunea...

@ Mihai Comănescu,
Mulţumesc pentru aprecieri! Nu ştiu dacă am reuşit să domin cuvântul, dar perseverez! :) Vârsta biologică nu are aşa mare importanţă, când sufletul e tânăr! Dar, deducţia e bună! Mai am multe de învăţat! :)
Vizita mi-a făcut o reală plăcere! Iar comentariile m-au bucurat!
Numai bine!

Liliana spunea...

@Alexandru,
Mulţumesc pentru urări! Le întorc cu aceeaşi căldură! Un an minunat, alături de cei dragi ţie! :)

Irealia spunea...

Pe mine mă mai prind simțirile fără bagajul făcut, că vin taman când am renunțat să le aștept! :)

Un An Nou inspirat, Lili!
Mulțumesc pentru că-mi stai alături.

Follow by Email

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...