sâmbătă, 25 august 2012

Parfumul inconfundabil al cărţilor

"Cartea este ce n-ai crede:
Mii de gânduri îţi urzeşte,
Cu idei te-mpodobeşte.

Cartea e o viaţă nouă!
Când citeşti,
Întinereşti,
Aripi lungi de vis îţi cresc
Şi-aşa mult te-îmbogăţesc
Printre veşti,
Printre poveşti,
Sub a literelor rouă!

Cartea nu e ce se vede.
Până nu citeşti, n-ai crede:
Cartea e ce nu se vede."


fotografii personale
O casă veche din cărămidă roşiatică, tapetată de jur împrejur cu iederă, locuită doar pe perioada veriii, apare mereu în viziunile mele despre casa ideală. Accesul în grădina paradisiacă a acelei case pare aproape imposibil atunci când observi un domn bine trecut de prima tinereţe ce se plimbă gânditor, cu mâinile la spate printre pomii somnoroşi din cauza greutăţii rodului, ce anină pe crengi şi îţi impun o anume distanţă pentru a-i admira: cireşi, vişini, caişi, meri, peri, piersici, pruni, nuci, tufe de zmeur şi multe alte minunăţii, flori şi plante unicat care te duc cu gândul la conul abundenţei. Am făcut cunoştinţă cu proprietarii acelei case întâmplător, iar imaginaţia mea i-a transportat în alt timp, sub forma unor personaje literare, pentru că totul părea atât de ireal şi fantastic. Puterea acesta ţi-o conferă doar lectura unor cărţi memorabile, a unor cărţi care te-au ajutat să creşti ca OM şi să visezi, să descoperi, să cauţi răspunsuri şi poate, să creezi la rândul tău alte idei generatoare de vibraţii pozitive.
De câte ori mă gândesc la cărţi îmi amintesc şi de începutul timid din clasele primare, unde prin intermediul orelelor de compunere aveam prilejul să expun impresii în urma celor lecturate şi să le dau un contur personal. Fără să vreau devenisem personajul principal al acestor ore, care recunosc, erau preferatele mele. Dacă ar fi să rememorez primele cărţi citite ce m-au ajutat să obţin mereu câte un 10, aş menţiona: Poveşti nemuritoare, Legendele Olimpului, Păcală şi Tîndală, cărţile lui Alexandru Mitru, Petre Ispirescu, Ion Creangă, Jules Verne, Hector Malot, Edmondo de Amicis, Dimitrie Bolintineanu, Ioan Slavici, Mark Twain, Kipling,Oscar Wilde, poeziile lui Emil Gârleanu şi ale Ninei Cassian, Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi a lui Nicolai Nosov, Cei trei muşchetari a lui Alexander Dumas tatăl şi multe altele care mă ajutau să plonjez într-o mulţime de universuri parelele şi să fiu pe rând explorator, plutaş, ţăran, cavaler, prinţesă, zeiţă. A urmat adolescenţa cu căutarile ei, zbuciumul şi neînţelegerile, misterul caracteristic şi am început să citesc şi alte cărţi: Cireşarii de Constantin Chiriţă, La Medeleni de Ionel Teodoreanu, Enigma Otiliei de George Călinescu, La răscruce de vânturi de Emily Bronte, Pe aripile vântului de Margaret Mitchell, cărţile lui Jane Austen şi ale lui D.H. Lawrence, Lorelei de Ionel Teodoreanu, Jane Eyre de Charlotte Bronte, Anna Karenina de Lev Tolstoi, Tess D'Urbevilles a lui Thomas Hardy, doar ca să menţionez câteva. Ele m-au ajutat să cuceresc alte tărâmuri şi să mă transpun în n ipostaze. Am rămas fidelă lecturii şi citesc şi în prezent cărţi care îmi creează diverse stări, care mă fascinează.
Recunosc că prefer cărţile vechi, pentru că ele păstrează încastrate în spatele coperţilor parfumuri din alte epoci, ale altor oameni. Ele sunt mărturii ale altor vremuri îndepărtate în primul rând şi au un miros special, un iz al oamenilor de altă dată şi îmi place să inspir profund ca şi cum aş avea capacitatea să descoper misterul ce se ascunde în interior. Am făcut multe incursiuni în podul casei şi am descoperit  manuale şcolare de pe vremea bunicilor, jurnale din adolescenţă ale părinţilor, cărţi de istorie cu parfum de bătălii şi curaj. Ulterior am descoperit şi parfumul cărţilor noi, iar cadourile preferate de ziua mea erau volumele nou apărute la diferite tipografii, ustensile nelipsite la orele de limba română.
Cu timpul, am început să aprofundez pentru a înţelege de unde vine parfumul cărţilor. El diferă în funcţie de lemnul din care e făcută hârtia sau de cerneala folosită la imprimare. Timpul, praful, umiditatea, gradul de uzură, condiţiile în care e depozitată cartea modifică aspectul şi mirosul cărţii. Cărţile noi din librării vor avea mereu un parfum diferit faţă de cele din anticariate. Cele noi vor mirosi mai mult a clei, hârtie proaspăt tăiată, coperţi nezvântate, cerneală abia uscată, iar cele vechi ce stau uitate pe rafturi, vor avea un parfum mai tare, mai copt amestecat cu praf şi cartoane uşor mucezite, un miros de pânză pictată puţin degradată. Parfumul foilor îngălbenite de timp sau folosinţă, al colţurilor rodate sau a celor noi ce miros a surpriză şi a aventură, a proaspăt tipărit e un parfum subtil, abia perceptibil care îţi intră în piele şi pe sub piele şi creează dependenţă. :) Afirm destul de responsabil că, de când am învăţat să citesc, cărţile îmi sunt cei mai de încredere prieteni. Deşi prieteni tăcuţi, aliniaţi disciplinat în rafturi sunt cei care nu te vor dezamăgi niciodată.
Dacă ar fi să mă teleportez în trecut aş alege locurile în care mă relaxam vara, pentru a citi. Atunci evadam şi călătoream în diverse colţuri ale lumii, întinsă pe o pătură în grădina copilăriei, cocoţată în unul din meri sau în pat în camera mea. Uneori, când eram absorbită de intriga unei cărţi, citeam pe sub pătură la lumina lanternei. Aveam mai multe semne de carte şi mereu un caiet prin apropiere în care îmi notam pasajele care m-au impresionat. Ulterior îmi făceam fişe de lectură în care aveam curajul să-mi expun şi propria părere. Nu mi-a plăcut niciodată să îndoi colţurile unei cărţi sau să o mâzgălesc. Poate doar subliniam pasajul cu un creion şi apoi, după notare, ştergeam pentru a rămăne cartea curată. Îmi plăceau şi încă îmi plac cărţile cu dedicaţie şi semnătură. Am evitat întotdeauna să folosesc cartea drept suport pentru cafea sau să o stropesc cu ceai sau cu apă. Îmi sunt foarte dragi şi le protejez. 
Fascinaţia mea pentru cărţi a devenit şi mai pregnantă atunci când am vizitat interiorul casei vechi din cărămidă, înfăşurată în iederă, ce părea părăsită în tot restul anului, mai puţin vara şi când am fost invitată să-mi aleg nişte cărţi. Din păcate, proprietarul murise, iar soţia lui vindea casa. În faţa minunăţiilor din acea casă am făcut ochii mari şi mă simţeam mică şi neştiutoare. Era o aventură plină de neprevăzut, iar cărţile din colecţiile autorilor celebri contemporani (din 1906, 1909,1916, 1930 - adevărate comori testimoniale) îşi aşteptau un alt proprietar. Printre cărţile alese au fost şi: Martin Eden de Jack London, Povestiri extraordinare de Edgar Allan Poe, Lydda de Duiliu Zamfirescu, Guliver în Ţara Piticilor de Jonathan Swift, Raţiunea şi sentimentul de P. Dubois, Din goana vieţii de Al. Vlahuţă, O pagină de iubire de Emile Zola şi altele, când preţul lor era 30 de bani. Simţeam că deţin o bucăţică de istorie în propria bibliotecă şi eram foarte recunoscătoare fostei lor proprietare care s-a gândit la mine.
Mai de mult am citit romanul lui Patrick Suskind intitulat Parfumul care abordează conceptul într-un mod original. Am rămas impresionată de capacitatea personajului principal de a percepe parfumuri, miresme, duhori unice. Am descoperit că noul şi vechiul se pot distinge prin miros, că fiecare cută a trupului e un receptacul de miresme, că totul în lume are o amprentă olfactivă. Fiecare om are şi este un parfum, care îi imprimă unicitatea, care îl pot face anonim sau îl pot scoate în evidenţă. Ceea ce a încercat personajul cărţii să descopere era un parfum care să dăinuie, deşi iniţial a fost doar ceva trecător, o părere, un vis, o mireasmă înnebunitoare: parfumul de tânără femeie. Himera acestuia m-a dus cu gândul la dorinţa oamenilor de a stăpâni, de a explora şi a accede la lucruri ce par imposibile. O carte halucinantă ce dezbate un subiect controversat, dar ridică multe alte semne de întrebare şi te face să meditezi.
De fapt, cărţile în general transmit cititorului sentimente diverse, ce-i bulversează universul, ce-l fac să gândească, să privească un subiect din mai multe perspective, îi oferă soluţii la problemele existenţiale cu care se confruntă la un moment dat, deşi sunt doar nişte iluzii, ficţiune pură în unele cazuri. Cartea este o iluzie şi o lume atât de plăcută ce-şi face apariţia mai nou, pe un monitor sau pe foi imprimate, pentru a ieşi în lumea celor cu ochelari şi creion, a celor pasionaţi de lectură, a cititorilor.
Tot pentru pasionaţii de lectură sau pentru cei care nu cunosc prea bine simţul tactil la atingerea unei cărţi sau mirosul ei s-a inventat parfumul "Paper Passion" supranumit Parfumul iubitorilor de carte, care promite că vă face să mirosiți a pagini de carte proaspăt tipărite. Cunoașteți bine parfumul de cerneală care vă inundă nările imediat cum deschideți cartea de-abia cumpărată din librărie, pe care, cu doar 98 de dolari, îl puteți împrumuta pielii voastre. Conceput de Eza Schoen, Gerhard Steidl și de revista Wallpaper, ”Paper Passion” vine într-un ambalaj pe măsură, conceput de Karl Lagerfeld și Steidl: o carte goală, cu câteva însemnări aparținând lui Lagerfeld, Günter Grass, Geza Schoen și Tony Chambers, redactorul-șef al revistei Wall Paper.

Nici cei pasionați de mirosul cărților vechi nu sunt mai prejos, aceștia având la dispoziție un alt parfum, ”In the Library”, conceput de Cristopher Brosius.
Se spune că fiecare iubitor de cărţi este, în adâncul său, un anticar a cărui pasiune pentru textele imprimate e greu de descris în cuvinte.
Dar în era e-book-urilor, mirosul cărţilor este resimţit din ce în ce mai rar, obiceiul răsfoirii unei cărţi fiind inlocuit de tehnologie. 
Tot mai ecomomică şi mai plină de suspans este lecturarea unei cărţi, decât achiziţionarea unui parfum cu miros de carte, părerea mea... :)
Tot pentru iubitorii bibliofili, pasionaţi şi de exotism şi extravaganţă s-au creat parfumurile din Colecţia Biblioteca (Library Collection) - 27 de sortimente ce impresionează prin originalitate. Parfumurile de lux ce poartă semnătura Amouage sunt printre cele mai de succes şi acest lucru se datorează directorului creativ , d-l Christopher Chong. 2010 a fost anul în care acesta a lansat Opus I, II şi III urmate de Opus IV, V, VI. Casa Amouage a fost fondată sub înaltul patronaj al familiei regale din Oman în 1983 cu intenţia de a relansa şi sărbători arta antică a parfumeriei arabe. Fiecare parfum este o frumoasă celebrare a exotismului şi exuberanţei şi are aspectul elegant al unei cărţi. 
Opus VI - Amouage
Jubilatian

Memoir Woman
Reflection Woman


Mai multe informaţii găsiţi aici despre parfumurile celebre.
Povestea parfumată este iniţiată de Mirela, tema de astăzi este propusă de Diana Kundalini.Au mai scris: SilvingGrişkaCarmenOchiiVerziMirelaSaraPandhoraAncaVaniaLolitaDianaMinnieDaurelLili3dElly


În final un film de animaţie premiat cu Oscar.

10 comentarii:

pandhora spunea...

plin de informatii dar si de farmec articolul tau...
o clipa m-am plimbat prin gradina casei inbracata in iedera...i-am simtit racoarea si o data intrata parfumul cartilor...pentru un iubitor de carte asa arata paradisul :)

Mirela spunea...

Draga mea Lolita, avem deja 11 povești cu parfum de carte, atât de frumoase, încât sunt emoționată...Și mai urmează, Clubul nostru are noi membri care scriu atât de bine , atât de curajos și care se integrează ușor și frumos, așa cum e atmosfera degajată și caldă dintre noi, ”scriitorii parfumați”, cum ne alintă Blogosfera și facebook-ul!
Citesc de ceva vreme și recitesc pasaje din povestea ta ademenitoare, cu arome extrem de atrăgătoare și cu evocări care-mi par cunoscute, dovadă că cei care au pasiuni comune se caută și se găsesc!
Ai scris bogat, frumos, rotund...văd casa aceea, bogăția de rod aromat și simt pasiunea ta pentru cărțile bune.
” Îmi plăceau şi încă îmi plac cărţile cu dedicaţie şi semnătură.”
Da, e ca și cum ai avea ceva din manuscris, e doar al tău și are un parfum unic.
Am avut ocazia să testez ”Paper Passion” și e o capodoperă, dar nu m-aș parfuma cu el, l-aș ține așa, să-l inhalez uneori, așa cum fac cu cei câțiva stropi de Féminité du Bois de Serge Lutens, cât mi-a mai rămas în frumosul flacon din unul din parfumurile mele de suflet! ;)
Mulțumesc pentru o lectură de calitate!

Mirela spunea...

Aici găsești povestea ta și pe facebook!E pagina Clubului poveștii parfumate! ;)
http://www.facebook.com/ClubulPovestiiParfumate?ref=hl

Diana spunea...

Superb! Incerc sa "incropesc" ceva, dar m-ai lasat fara cuvinte pentru ca m-ai purtat, pe aripi parfumate, in anii copilariei si ai adolescentei. Poate e o... naivitate, dar "cartea mea de capatai" este "Legendele Olimpului - Eroii" (o editie de prin anii '60) M-a fascinat acea carte! Nici nu stiu de cate ori am citit-o de-a lungul timpului! Poate pentru ca se "potrivea" cu Povestile nemuritoare :)

Romanele "de dragoste" nu au fost "pasiunea" mea. As fi preferat oricand o carte de povesti pentru copii! Chiar si azi citesc (si recitesc) povesti pentru copii! Imi plac!

Imi amintesc cum mergeam sa cumpar carti de la omaneni care mosteneau adevarate averi dar... le vindeau, pentru ca banii erau "valoarea" la care se puteau gandi! Cat de dragi trebuie sa le fi fost cartile celor care le-au adunat si apoi... Pufff! erau transformate in bani! Dar e o dovada in plus ca toate cartile sunt valoroase - indiferent cum sunt folosite! Inclusiv atunci cand pe unii i-au... ajutat sa isi incalzeasca odaile!

Gata, ma opresc! Scriu cam mult... si nu stiu cat comunic! :)

Viata fericita!

Sara spunea...

Frumoasă trecere în revistă printre parfumurile cărților din diverse perioade ale vieții!
Și mie cartea îmi e prietenă de nădejde!
O duminică plină de frumos vă doresc!

daurel spunea...

Nu mi-as fi imaginat ca s-a creat un parfum pentru iubitorii de carti...

OchiiVerzi spunea...

cred ca toti ne-am inceput copilariile cu frumosii Creanga, Ispirescu, Verne, Slavici, Dumas etc., ca mai apoi in liceu sa gustam din "retetele" geloziei, a iubirii neconditionate, a jocurilor duble si a pasiunii, regasite in cartile ale caror autori ies din liceu odata cu noi, acolo undeva, intipariti pentru totdeauna. Citind postarea ta, in mare parte m-am vazut pe mine, mi-am amintit drumul parcurs si ma bucur enorm.

lili3d spunea...

Fiecare dintre noi avem cel puţin o carte care ne-a marcat, cumva, existenţa. E un parfum asemănător unei iubiri de neuitat.
Foarte frumos ai scris!

elly weiss spunea...

Multe din cartile mentionate au fost si in vizorul meu :)
Adica si eu le-am frecventat. Stii, observ incet, incet un lucru. Viata ne aduce impreuna pe toate, toti cei ce avem experiente relativ comune. Ne aduce impreuna blogosfera...povestea parfumata a Mirelei, si e grozav.
Ma bucur de lecturi minunate in fiecare weekend. Ca si aceasta de pe blogul tau.
O seara cat mai placuta!

Grişka spunea...

Miao, miao, miao, foarte frumos ai scris - şi ai spus atât de multe lucruri interesante despre parfumuri!

Follow by Email

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...